Cred că încercările
de a fi împăcaţi cu noi înşine nu sunt uşoare, dar sunt necesare pentru
liniştea sufletească de care aveam atâta nevoie. Sunt multe momente în care
greşim, cu sau fără voia noastră, însă o nouă zi ne dă mereu şansa de a
îndrepta ceea ce nu facem bine. Cumva, poate şi pentru că viaţa este imprevizibilă,
ne suntem datori nouă înşine să lăsăm
dacă nu amintirea unor oameni buni, cel puţin a unor oameni care au ales să nu
profite de necazul semenilor.
Uneori, dorinţa
noastră de a fi fericiţi riscă să îi facă pe alţi oameni nefericiţi, iar când
se întâmplă asta, poate că trebuie să ne reevaluăm cuvintele şi acţiunile.
Nimeni nu se poate bucura de necazul celui care a pierdut, cum niciunul dintre
noi nu se poate bucura privind tristeţea din jurul său.
Cei mai în vârstă
ca noi – părinţi sau bunici- ne-au vorbit deseori despre măsură. Să avem măsură
în toate. În ceea ce spunem. În ceea ce facem. Cu toate acestea, de multe ori
ne dovedim lipsiţi de măsură. Ajungem să ne consumăm energiile şi banii pe
lucruri care nu ne fac mai fericiţi şi ne fixăm obiective de carieră care costa
un timp ce nu mai poate fi recuperat, iar de aici încolo apar întrebările.
Multe întrebări şi prea puţine răspunsuri...
Probabil că e în firea noastră să ne dorim tot mai
mult, mai mult decât avem nevoie, dar tot de noi depinde să ştim ce anume ne
este de folos şi ce nu. Trebuie să ştim pentru ce merită investită energia şi pentru ce nu.
Trebuie să ştim când să continuăm un drum şi când să renunţăm. Trebuie să ştim când să insistăm pe o cale sau
când să îi felicităm pe cei care au avut câştig de cauză.
Deşi ni se vorbeşte de multe ori despre
victorii, câştiguri, cred că din când în când trebuie să apară cineva care să
ne povestească şi despre cum a pierdut. Fie că au fost pierderi umane,
spirituale, materiale, cumva lecţia pierderilor trebuie să o învăţăm cu toţii.
Este ceva atât de inevitabil, încât tot ce rămâne este să sperăm că putem avea
o atitudine cât mai demnă şi corectă.
Pentru că fără să ştim cum să pierdem, nu vom putea nici să ne bucurăm cu măsura cuvenită şi nici să fim mai împăcaţi cu noi înşine.
Pentru că fără să ştim cum să pierdem, nu vom putea nici să ne bucurăm cu măsura cuvenită şi nici să fim mai împăcaţi cu noi înşine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu