Cu puţin timp înainte de a intra în ultimul an dinaintea
Centenarului Marii Uniri, cred că mai mult ca oricând, pe lângă motivele de
celebrare, Ziua Naţională a României trebuie să ne ducă cu gândul lucrurile
care mai sunt de realizat pentru ca România de azi să aducă mai multe motive de
bucurie şi demnitate pentru românii de mâine.
Deşi momentele de sărbătoare cer festivităţi, bucurie şi
optimism, un secol de la Marea Unire înseamnă şi un moment al bilanţului, al
întrebărilor.
Cu toţii ne dorim o
Românie de care să fim mândri, o Românie prosperă, cu perspective bune pentru
tineri şi cu siguranţă pentru cei în vârstă, cu o clasă de mijloc stabilă. Cât
avem din ceea ce ne dorim şi care e contribuţia fiecăruia dintre noi la bunul
mers al lucrurilor? Cât de mult înţeleg decidenţii problemele României de azi şi ce pot face
pentru a îndrepta lucrurile care nu merg?
Fără a avea pretenţia de a cuprinde în acest scurt text toate
problemele ţării noastre - infrastructura pe care circulăm, şcolilele în care
studiem, spitalele în care suntem nevoiţi să ajungem - sunt poate principalele
subiecte de discuţie pe care le regăsim cu toţii în spaţiul public. De prea
puţine ori lucrurile funcţionează bine şi prea mulţi oameni suferă de pe urma
unor măsuri luate poate nu din rea-voinţă, dar poate de cele mai multe ori din nepricepere şi nepăsare.
La aproape 100
de ani de la Marea Unire, între vechile provincii româneşti, nu există drumuri rapide şi sigure, iar an de an titlurile ziarelor numără mii de victime
ale accidentelor rutiere. Sunt lucruri care se pot realiza. Sunt vieţi
care pot fi salvate.
Cât priveşte imaginea României
de azi, cred că ea depinde într-o mare măsură de încercările fiecăruia dintre noi, de
atitudinea pe care o avem şi de modul în care învăţăm, lucrăm sau vorbim despre
ţara noastră. Greşeli sunt, lucruri de
îndreptat rămân, dar câtă vreme există bună-credinţă şi nădejde, atunci poate
că România fiecăruia dintre noi se va ridica la nivelul aşteptărilor pe care le
avem de la România tuturor românilor.
Închei cu gândul că trebuie să avem memoria trecutului, să
ne aducem aminte de sacrificiile celor care au crezut în urmă cu un secol în
capacitatea României unite, într-o
perioadă a războiului şi a multor sacrficicii. Încrederea şi speranţa oamenilor de atunci să ne ghideze acum şi în toate vremurile care vor urma, indiferent de cât de grele
vor fi.
La mulţi ani, România!