duminică, 29 aprilie 2018

Ziua Veteranilor de Război


În 29 aprilie este marcată Ziua Veteranilor de Război, o rememorare a sacrificiilor care au stat la baza constiturii României moderne, aşa cum a fost după Marea Unire din 1918 şi aşa cum o ştim noi, în prezent. Părinţi sau bunici, veteranii de război din familiile noastre au venit de pe front cu poveştile lor, uneori spuse, alteori nerostite. 

Este greu de imaginat ce au simţit când se aflau pe frontul de luptă, cei care se gândeau dacă se vor mai reîntoarce sau nu acasă. În urmă cu mai mulţi ani, am avut şansa de a sta de vorba, în câteva rânduri, cu un veteran de război, combatant în cel de-Al Doilea Război Mondial. Cred că a fost o compensaţie pentru poveştile de pe front, pe care nu le-am mai apucat de la bunicul din partea mamei. Ai o stare de reflecţie când îi auzi pe oameni povestindu-ţi vieţile. Sunt momente în care tot ce poţi să faci e să încerci să înţelegi dramatismul evenimentelor, să te gândeşti la toate trăirile lor - de curaj sau de teamă - sau la momentele în care familiile i-au răvăzut după mulţi ani, în care îi credeau pierduţi. Sunt poveşti care spun despre pomenile ce se făceau unor tineri despre care ai lor nu mai ştiau dacă sunt sau nu în viaţă, iar după război, reveniţi acasă, vorbeau despre mirosul de mâncare pe care îl simţeau în traşee, deşi în jurul lor nu se afla nimic. 

În zilele noastre ne bucurăm de pace în ţara noastră. Avem probleme care ţin de ceea ce se poate mai bine şi nădăjduim că timpul schimbărilor în bine nu este trecut. Încă e timp pentru ca oamenii cu bună-credinţă să fie parte a lucrurilor bune din jurul lor, acolo unde studiază sau lucrează ori în locurile în care trăiesc.

Este de sperat că la vremuri de încercare vom avea şi noi curajul înaitaşilor. 

Dumnezeu să îi odihnească în pace pe toţi cei care au luptat sub steagul ţării noastre. Glorie eternă memoriei lor! 


luni, 2 aprilie 2018

Săptămâna Patimilor


Deşi, poate de multe ori, suntem tentaţi să asociem sărbătorile cu un nou prilej de vacanţă, zile libere ori ne gândim la timpul pierdut la cumpărăturile pe care le lasăm pe ultimele zile, sărbătoarea Învierii ne aduce aminte că viaţa este un miracol şi o căutare continuă a speranţei.  

Poate că uneori avem bunăvoinţă să postim. Poate că alteori eşuăm în încercările noastre. Uneori sperăm să avem să avem o atitudine mai bună, alteori ne lăsăm duşi de valul discuţiilor şi al evenimentelor cotidiene. Cu toate acestea, simţim că suntem datori să ne gândim că tot ceea ce ni se întâmplă înseamnă mai mult decât casa pe care o avem, maşina pe care o conducem sau locul de muncă ce ne asigură plata facturilor ori a cheltuielilor de zi cu zi. 

De sărbătoarea Învierii gândurile merg la toţi cei plecaţi şi la speranţa că rugăciunile noastre şi lumănările aprinse îi vor aduce la lumina. Mă gândesc la toţi cei plecaţi şi la amintirea fratelui, cu bucuria gândului că am avut un frate, dar cu tristeţe că, în curând, vor fi  deja 9 ani de când nu mai e printre noi.

Ne gândim la suferinţele noastre zilnice, cele fizice, cele interioare. Dar dincolo de suferinţe, în Săptămâna Patimilor, suntem datori să ne gândim la speranţa Învierii pe care noi cu toţii o primim de la Mântuitorul nostru.

Dumnezeu să ne ajute să avem gândul cel bun şi pacea sufletească!