Filme despre tragedii

N-am mai scris de mult timp aici, cu toate că, nu mă pot plânge de lipsa unor subiecte. Totuşi, nu am de gând să-mi motivez absenţa şi nici ca să caut scuze, cu privire la lipsa de activitate ce ţine de blog. Ceea ce pot face eu, este să-mi aleg un subiect despre care aş vrea să scriu. Iar fiindcă subiectul zielelor noastre ţine de tragedia polonezilor, am de gând să vorbesc despre filmul acesta.

Desi, am amanat ca să-l văd, în duminica de Paşte, am ales să vizionez filmul “Katyn”. Era o recomandare de la un vechi prieten, care imi vorbise în mare despre drama polonezilor din perioada anilor “40. Pentru că nu am pretenţia şi nici pregatirea pentru a realiza o recenzie în stilul unui critic de film, vreau să discut altfel, poate mult mai simplu.

Cred că cei care aleg să vadă acest film, atât din ţara noastră, şi sigur nu numai noi, ne putem regăsi, păstrând proporţiile, în ceea ce a fost să fi prins între dorinţa de expansiune a două mari puteri, Germania nazistă şi U.R.S.S.–ul lui Stalin. Sigur, când ajungi între două mari nenorociri, este un lucru greu. Să încerci ca sa le faci faţă , este şi mai dragmatic.

Pentru că suntem într-o perioadă liniştita, din multe puncte de vedere, putem să analizăm, reflectăm "la rece", despre greutatea deciziile a acelor care s-au vazut lăsaţi în mana sovieticilor. De aceea, pot spune ca ceea ce m-a impresionat în film, a fost prezentarea celor două perspective: dorinţa de afirmare a adevarului cu orice preţ şi cea de supravieţuire, prin acceptarea forţată a minciunilor.

În rest, nu va pot recomandă decât să vedeţi filmul, daca nu cumva l-aţi văzut deja. Putem să luam aminte de lucruri importante care au facut parte din trecutul bunicilor noştri, şi cine ştie, ar putea face parte din viitorul nostru şi al celor ce vor urma.

Revenind în zilele noastre, accidental aviatic de saptamana trecută din Rusia, a fost unul ciudat. Nu spun asta datorită speculaţiilor şi a conspiraţiilor. Este greu de înţeles cum o întreaga delegaţie poloneză care merge să îşi comemoreze eroii, ajunge la randul ei, să producă o altă tragedie.

P.S.1: Dacă tot mi-am început subiectul discutând despre filmul “Katyn”, poate mai devreme sau mai târziu, se va realiza un alt film despre tragedia polonează din Rusia, anului 2010.
P.S.2: Este de salutat gestul preşedintelui Traian Băsescu, de a merge în Polonia pentru a asista la ceremonia de comemorare a fostului preşedinte polonez şi a soţiei sale.

Pentru cei ce vor sa previna...

Probabil, nu as fi scris despre subiectul de fata, daca in urma cu opt luni, intr-o seara de duminica, nu ar fi avut loc accidentul fratelui meu, in urma caruia el a murit, iar prietenul sau, pasager pe motocicleta, a decedat la spital, dupa zece zile. Fie ca vrem sau nu, in viata descoperim si intelegem mai bine multe lucruri, abia atunci cand le simtim pe pielea noastra.
Celor ce cred ca sunt feriti de tragedii, le pot spun ca asa am sperat si eu. Nu credeam ca se va intampla vreodata. Era un lucru greu de imaginat, care intr-o noapte de mai, a devenit realitate. Un cosmar trait...
Nu tin neaparat sa va sensibilizez prin intermediul acestor cuvinte. Ceea ce trag nadejde, este ca sa luati aminte de exprientele din viata altora. De asemenea, cu aceleasi sperante, va rog sa vizionati urmatoarele videoclipuri provenite din campanii de prevenire ale accidentelor ce au drept victime motociclisti.
Prevenire accident moto 1 / Prevenire accident moto 2
Pentru ca altfel puteti ajunge sa simtiti chiar voi, realitatea urmatoarelor imagini si sunetele de pe fundal. Mie imi sunt asemanatoare si cunoscute, ca sa le mai pot descrie pe cele traite din locul unde s-a intamplat accidentul fratelui meu, in data de 17 mai 2009.
Cu credinta si speranta, ca atat cei pe doua roti cat si cei cu patru roti, pot lua aminte de cele scrise, inchei postul memoriei fratelui meu, Dragos-Nicusor Neagoe (05.06.1990-17.05.2009).

Despre Revolutie

Cu toate ca subiectul intamplarilor din Romania anului 1989 este unul de actualitate in luna decembrie a fiecarui an, ceea ce pana la urma este un lucru bun, am ales sa postez urmatorul fragment din simplul motiv ca intrebarile de atunci, nu si-au gasit raspunsurile. Ce-i drept, prea curand, pare tot mai putin posibil sa apara alte variante mai credibile, decat cele de pana acum.

Asadar, va invit sa cititi opinia mea din decembrie 2007, cu privire ce-am avut de spus despre Revolutia din decembrie '89.

"PROCENTUL TINERILOR CARE ÎŞI AMINTESC ceva despre Revoluţie este probabil subunitar. După multe căutări am mai descoperit încă un tinerel căruia nu-i este indiferent masacrul din 1989. Îl cheamă Ovidiu Neagoe şi este student la Ştiinţe Politice. „Amintiri din Decembrie 1989 nu pot să zic că am, pentru că eram un copil, aveam patru ani. Ştiu de la părinţii mei că am fost dus la casa bunicilor de la ţară ca să fiu departe de ce se întâmpla atunci. Aşadar, nu pot să zic că sunt vreun mic revoluţionar şi nici măcar fiu de revoluţionar. Păcat că acest lucru îl zic mulţi alţii. Acum am 21 de ani şi pot spune că văd în ceaţă acest eveniment. Ştiu doar că, în decursul acestor 18 ani care au trecut de atunci, au apărut fel de fel de teorii în legătură cu ce s-a întâmplat. Ştiu că există mulţi revoluţionari şi, din păcate, multe victime, aşa că mă întreb câţi au fost eroi? Mă întreb acest lucru privind la ceea ce se întâmplă în societatea noastră. Pot doar să mă mai întreb ce reacţie ar putea să aibă unul dintre cei care a murit atunci? Probabil că ar avea motive să plângă dacă ar vedea cum a ajuns societatea în care a crezut el şi, desigur, ar zâmbi ironic atunci când ar vedea prostia şi nepăsarea în care ne aflăm. Aşadar, nu ştiu ce a fost atunci, pentru că nimeni nu a zis nimic clar şi, ce-i drept, atâta vreme cât nu ne dorim să ştim ce a fost atunci, ce rost îşi mai au întrebările în legătură cu acele evenimente? Până la urmă, rămâne doar faptul că în acele zile au murit oameni, mulţi oameni, şi aici este vorba de un lucru care se putea evita! Dar zilele acelea au trecut, iar acum, acei oameni trăiesc doar prin încercările de a nu-i uita definitiv. Faptul că sunt comemoraţi an de an este un lucru bun. Totuşi, consider că cea mai bună comemorare s-ar putea realiza prin faptele românilor care să fie demne de lupta pentru libertate. Respectul faţă de ei nu se rezumă doar la afişe, emisiuni TV sau buchete de flori la morminte. Dacă tot îi respectăm, să o facem prin fapte şi nu doar în aceste zile. În final, nu pot zice decât: Dumnezeu să-i odihnească în pace pe eroii/victimele lui Decembrie ’89 şi nu numai, pentru că nu au fost puţini cei care au murit pentru libertate înainte de 1989. O certitudine tristă este că ei au murit, noi i-am uitat şi astfel societatea aceasta merge tot înainte fără să-şi găsească vreun orizont“, sfârşeşte Ovidiu declaraţia ca un urlet de indignare."
Sursa este ziarul Expresul de Sud ,17 decembrie 2007.

P.S. : Dumenzeu sa ne ierte...

Urari de sarbatori

Pe aceasta cale, tin sa urez vizitatorilor blogului, un Craciun Fericit si La multi ani pentru 2010!

Cu stima,

Ovidiu Neagoe

Pentru cei ce vor alege

Nu-mi propun, ca pe ultima suta de metri, sa va spun cu cine sa votati. Stiu ca ati ales deja.V-ati decis cui ii veti acorda votul. Probabil, unii dintre voi s-au hotarat ca sa nu se prezinte la vot. Motive de absenta sunt destule, dar ca sa-mi citez unul dintre profesorii de la master, "cata vreme nu alegi, n-ai prea multe motive sa te plangi".
Cert este ca ziua de maine, 6 decembrie 2009, este una in care speram sa aflam multe raspunsuri la intrebarile pe care le avem, fiecare dintre noi pentru urmatorii cinci ani. Un prim raspuns, si poate cel mai important, il stim chiar noi, iar aceasta este optiunea pentru unul dintre cei doi candidati ramasi in competitie. Celelalte lucruri, probabil, le vom afla in urmatoarea perioada de timp. Stiu ca sunt destule motive pentru a fi pesimist si rezervat in sperantele asupra prezentului si viitorului, dar trag nadejde ca cei ce cititi blogul acesta, o sa fiti constienti de importanta votului si directia pe care o va urma optiunea voastra.
Salut

De campanie (dupa turul 1)

Cateva scurte concluzii:

Pentru ca au ramas in competitia pentru alegerile prezidentiale din 2009, T.Basescu si M.Geoana, nu pot spune decat ca suntem pusi in situatia de alege raul cel mai mic, iar acela nu este actualul presedinte in functie. Cert pare ca trebuie sa incercam. Am incercat cinci ani de zile cu T.Basescu, iar acum n-avem prea multe scuze, ca sa nu incercam un alt tip de presedinte.

Rezultatul de 20,2% obtinut de catre C.Antonescu, candidatul PNL, la care si subsemnatul si-a adus contributia, in limitele unui voluntar, cred ca este unul bun, insa, nu a fost suficient, pentru a avea primul presedinte liberal in Romania. Cu toate acestea, scorul este promitator si permite astfel, un rol cheie in viitorul guvern si nu numai.


Desi erau unele previziuni de absenteism, castigul cel mai mare, dupa primul tur, consider ca a fost prezenta la vot. Imi reafirm parerea ca, pe langa influente, mai mult sau mai putin vizibile, depinde de noi, ceea ce vrem sa avem in Romania. Clasa politica de dupa '89 si liderii acesteia, au fost si raman, produsul societatii romanesti, rezultat din urma alegerilor noastre. Este greu de crezut ca printr-o simpla reformare, vor aparea politicieni responsabili, fara ca ei sa nu fie votati de catre un electorat pe masura.Ce-i drept, cuvantul "reformare" este unul des folosit, atat de catre cei ce detin puterea politica, cat si de cei care vor s-o obtina.
P.S.: Keri feat Butch-Valea Tatilor
Un film de vazut, Lions for Lambs.

Ziua unor noi alegeri

Pentru ca maine are loc primul tur al alegerilor prezidentiale din Romania, cred ca ziua de 22 noiembrie 2009, va fi tinuta minte drept inca o zi, in care noi toti vom alege. Unii dintre noi, cei care se vor prezenta la vot, vor avea posibilitatea de a alege dintre candidatii inscrisi in aceasta cursa. Altii, poate saturati de politica sau dezinteresati, vor decide sa nu se prezinte la vot.

Nu tin sa polarizez aceste doua categorii, insa daca ar fi ceva ce as putea spune, este ca spre deosebire de partizanatul pentru un candidat, indiferenta doare cel mai tare. Spun acest lucru, din perspectiva unuia, care a decis sa nu se mai prezinte la doua tururi de scrutin, alegerile pentru Parlamentul European, in 2007, si alegerile locale din 2008. In acea perioada, m-am gandit ca daca votul meu nu-si poate aduce contributia catre o directie mai buna, atunci protestul prin absenta, ar putea fi util. Si, cred ca au fost destui in situatia mea. Probabil, sunt si acum la fel de multi... .

Intr-o astfel de postura, nu stiu cat m-ar prinde bine acum, haina mobilizatorului, a celui care le spune oamenilor sa mearga la vot. Ce cred ca as putea spune eu, dupa ce-am incercat si absenta de la vot, este ca trebuie sa ne cunoastem drepturile si obligatile pe care le avem unii fata de ceilalti! Cred ca nu trebuie sa mai privim mereu Romania cu fatalism, multumindu-ne sa spunem doar ca "asa se intampla lucrurile in tara noastra!". Asta nu! Poate mai bine am spune ca asa ne-am invatat noi cu lucrurile care se intampla in tara noastra!

Sper si cred ca Romania si romanii vor apuca si timpuri normale, in care problemele de acum sa fie doar triste amintiri. Cred, de asemenea, ca daca ne aflam pe un drum gresit, nu trebuie sa fim conservatori cu cel care ne conduce pe acest drum, scuzandu-ne cu constatarea:"altu' mai bun nu avem si oricum cei care vin fac tot la fel". Nu ne putem eschiva de la o noua alegere, chiar cu riscul de a avea parte de un nou esec.

Consider ca multe dintre tipurile de alegeri pe care le-am facut pana acum au fost gresite. Ziua de maine, poate fi una in care ne putem asuma greselile si mai ales, le putem corecta! Daca sunt putini aceia care nu simt protestul prin absenta de la vot, atunci ar putea fi multi aceia care vor simti prezenta la vot, a celor care au acest drept de a alege si vor sa si-l exercite.
Sa speram ca optiunea noastra va fi una mai buna decat s-a dovedit cea din 2004, si mai ales, ne va putea oferi o alta conduita din partea presedintelui Romaniei.

Sa speram ca nu vor mai existe multe dintre aceste indoieli, iar in timp, prin invatare, rabdare si munca, vom avea parte de o cultura politica, atat de necesara zilelor in care traim. In final, pot spune ca de noi depinde in mare parte, daca vrem sa cernem sita. Acesta este alegerea noastra!
Una dintre multele noastre alegeri, pe care daca le vom evita, atunci riscam sa ne confruntam cu ele.