În aceste zile de sărbătoare, în care inima și mintea își
caută loc în credință, speranță și revederea celor dragi, lumea în care trăim
pare să-și fi găsit rostul. Încercăm să ne împăcăm cu viețile noastre, cu
momentele de suferință și nădăjduim în regăsirea căilor drepte în momentele de
răscruce.
Avem cu noi amintirile celor ce ne-au părăsit pentru o altă
lume, iar mărturia aceasta o regăsim în toate lumânările și candelele ce ard durerea din
sufletele noastre. Deși simțim distanța
care ne separă de ei, avem credința că într-o zi vom înțelege că au fost mereu
lângă noi. Poate că nu conștientizăm lucrul acesta,
însă ne sunt aproape în momentele în care viețile noastre sunt puse la încercare
de o nouă cumpănă prin care suntem nevoiți să trecem.
Dacă rutina nu ne dă posibilitatea să ne gândim mai mult
asupra lucrurilor care contează cu adevărat, în perioada sărbătorilor realizăm
importanța unui gând sincer pe care îl primim și avem sentimentul de mai multă
liniște sufletească atunci când, la rândul nostru, încercăm să transmitem cuvinte ce pot aduce bucurie în sufletele
oamenilor de lângă noi.
Cu toate că suntem la un sfert de veac de la căderea
regimului totalitar comunist din România, în timpul sărbătorilor nu trebuie
uitați toți martirii neamului din închisorile în care au fost prigoniți.
Amintindu-le faptele, memoriile lor reînvie sentimentul că,
în momentele de încercare, credința se păstrează cu multă durere, demnitate și sete pentru libertate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu